Sari la conținut

incapacitate

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză incapacité.

Pronunție

  • AFI: /in.ka.pa.ʧiˈta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
incapacitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ incapacitate invariabil
Articulat incapacitatea invariabil
Genitiv-Dativ incapacității invariabil
Vocativ incapacitate invariabil
  1. lipsă de capacitate, neputință de a face ceva; (p.ext.) nepricepere.
  2. stare, situație a unei persoane care nu are capacitatea legală de a se bucura de anumite drepturi.


Traduceri

Referințe