incriminați

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din incriminat.

Pronunție

  • AFI: /in.kri.miˈnaʦʲ/


Adjectiv

  1. forma de masculin plural pentru incriminat.

Etimologie

Din incrimina.

Verb

  1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru incrimina.
  2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru incrimina.
  3. forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru incrimina.
  4. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru incrimina.