inculcare
română
Etimologie
Din a inculca.
Pronunție
- AFI: /in.kul'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului inculcare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | inculcare | inculcări |
| Articulat | inculcarea | inculcările |
| Genitiv-Dativ | inculcării | inculcărilor |
| Vocativ | inculcare | inculcărilor |
- (livr.) acțiunea de a inculca și rezultatul ei; întipărire.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online