incultă
română
Etimologie
Din incult.
Pronunție
- AFI: /in'kul.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului incultă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | incultă | inculte |
| Articulat | inculta | incultele |
| Genitiv-Dativ | incultei | incultelor |
| Vocativ | inculto | incultelor |
- persoană care are o lipsă de cultură elementară, persoană necultivată; (p.restr.) agramată.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online