indiferență

română

Etimologie

Din franceză indifférence < latină indifferentia.

Pronunție

• AFI: /in.di.fe'ren.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului indiferență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	indiferență	invariabil
Articulat	indiferența	invariabil
Genitiv-Dativ	indiferenței	invariabil
Vocativ	'	'

1. starea, atitudinea celui indiferent; lipsă de interes față de cineva sau de ceva.

   Stare de indiferență.

   De o indiferență condamnabilă.

   Ce este această indiferență la el?

Sinonime

• apatie, delăsare, indolență, inerție, insensibilitate, nepăsare, pasivitate, placiditate, tembelism, (livr.) impasibilitate, prostrație, (rar) indiferentism, neîngrijire, pasivism, (înv.) negrijă, negrijință, tembelâc, (grecism înv.) adiaforie, (fig.) răceală; flegmă, dezinteres

Cuvinte derivate

• indiferent
• indiferentism

Cuvinte apropiate

• diferent
• diferență

Traduceri

caracter indiferent

armeană: անտարբերություն (հայերեն) cehă: lhostejnost (čeština) f. coreeană: 무관심 (한국어) (mu.gwan.sim) ebraică: אֲדִישׁוּת (עברית) (adishot) f. engleză: indifference (English) esperanto: indiferenteco (Esperanto) estoniană: ükskõiksus (eesti), hoolimatus (eesti) finlandeză: välinpitämättömyys (suomi), penseys (suomi) franceză: indifférence (français) f. germană: Gleichgültigkeit (Deutsch) f., Indifferenz (Deutsch) f. greacă: αδιαφορία (Ελληνικά) (adiaforía) f.

interlingua: indifferentia (interlingua) italiană: indifferenza (italiano) f. lituaniană: abejingumas (lietuvių) maghiară: közöny (magyar) neerlandeză: onverschilligheid (Nederlands) f. poloneză: obojętność (polski) f. portugheză: indiferença (português) f. spaniolă: indiferencia (español) f. suedeză: likgiltighet (svenska) c., indifferens (svenska) c. turcă: aldırmazlık (Türkçe); ilgisizlik (Türkçe)

Referințe

• DEX online