infinitate

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză infinité < latină infinitas, infinitatis.

Pronunție

  • AFI: /in.fi.ni'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
infinitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ infinitate infinități
Articulat infinitatea infinitățile
Genitiv-Dativ infinității infinităților
Vocativ infinitate infinităților
  1. cantitate, număr foarte mare de...


Traduceri

Referințe