insculpa

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză insculper.

Pronunție

  • AFI: /in.skul'pa/


Verb


Conjugarea verbului
insculpa
Infinitiv a insculpa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
insculpez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să insculpeze
Participiu insculpat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a marca obiectele de metal prețios cu poansonul.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe