interconsonantic

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză interconsonnantique.

Pronunție

  • AFI: /in.ter.kon.so'nan.tik/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
interconsonantic
Singular Plural
Masculin interconsonantic interconsonantici
Feminin interconsonantică interconsonantice
Neutru interconsonantic interconsonantice
  1. (fon.) care este plasat între două consoane.


Traduceri

Referințe