consoană

română

Din franceză consonne, latină consona.

Declinarea substantivului consoană
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	consoană	consoane
Articulat	consoana	consoanele
Genitiv-Dativ	consoanei	consoanelor
Vocativ	consoano	consoanelor

sunet al vorbirii format din zgomote produse în diferite puncte ale canalului fonator prin închiderea (urmată de deschidere bruscă) sau prin strâmtoarea acestuia.
semn grafic, literă care reprezintă un asemenea sunet.