intercurent

română

Etimologie

Din franceză intercurrent.

Pronunție

• AFI: /in.ter.ku'rent/

Adjectiv

Declinarea adjectivului intercurent
	Singular	Plural
Masculin	intercurent	intercurenți
Feminin	intercurentă	intercurente
Neutru	intercurent	intercurente

1. (rar) care survine în timpul desfășurării altui proces (mai ales o boală).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online