intermodulație

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză intermodulation.

Pronunție

  • AFI: /in.ter.mo.du'la.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
intermodulație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ intermodulație invariabil
Articulat intermodulația invariabil
Genitiv-Dativ intermodulației invariabil
Vocativ intermodulație invariabil
  1. (fiz.) distorsiune a unui semnal electric în cursul transferării lui printr-un circuit, caracterizată prin apariția unor frecvențe rezultate din combinația diverselor componente ale semnalului.


Traduceri

Referințe