circuit

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză circuit < latină circuitus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
circuit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ circuit circuite
Articulat circuitul circuitele
Dativ-Genitiv circuitului circuitelor
Vocativ circuitule circuitelor
  1. ansamblu de fire și dispozitive bune conducătoare de electricitate care, împreună cu sursa curentului, formează un traseu închis pentru trecerea unui curent.
  2. sistem de conducte sau de medii prin care pot circula particule materiale.
  3. mișcare a capitalului industrial sau a fondurilor unei întreprinderi în sfera producției și a circulației (de la forma bănească la forma productivă, apoi la forma marfă și din nou la forma bănească).
  4. mișcare a mărfurilor.
  5. proces de transformare și de prelucrare a materiei prime în produse finite.
  6. distanță de străbătut pe un traseu mai mult sau mai puțin circular, stabilit dinainte, pentru o probă sportivă; drum, distanță parcursă de cineva sau de ceva (pe un itinerar prestabilit și cu întoarcerea la punctul de plecare).

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe