interregn

română

Etimologie

Din franceză interrègne < latină interregnum.

Pronunție

• AFI: /in.ter'regn/

Substantiv

Declinarea substantivului interregn
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	interregn	interregnuri
Articulat	interregnul	interregnurile
Genitiv-Dativ	interregnului	interregnurilor
Vocativ	interregnule	interregnurilor

1. interval de timp în care un stat monarhic este lipsit de suveran.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online