invagina
română
Etimologie
Din franceză invaginer.
Pronunție
- AFI: /in.va.ʤi'na/
Verb
| Conjugarea verbului (se) invagina | |
| Infinitiv | a (se) invagina |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
' |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) invagineze |
| Participiu | invaginat |
| Conjugare | I |
- (v.refl.) (med.; despre porțiuni ale intestinelor) a se întoarce spre interior prin invaginație.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online