Sari la conținut

iscoditură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a iscodi + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /is.ko.di'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
iscoditură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ iscoditură iscodituri
Articulat iscoditura iscoditurile
Genitiv-Dativ iscoditurii iscoditurilor
Vocativ iscoditură iscoditurilor
  1. (rar) lucru iscodit; invenție, scornitură; minciună.


Traduceri

Referințe