iscoditură

română

Etimologie

Din a iscodi + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /is.ko.di'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului iscoditură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	iscoditură	iscodituri
Articulat	iscoditura	iscoditurile
Genitiv-Dativ	iscoditurii	iscoditurilor
Vocativ	iscoditură	iscoditurilor

1. (rar) lucru iscodit; invenție, scornitură; minciună.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online