istorisi

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din neogreacă istórisa (aor. lui istoró).

Pronunție

  • AFI: /is.to.ri'si/


Verb


Conjugarea verbului
istorisi
Infinitiv a istorisi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
istorisesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să istorisească
Participiu istorisit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a povesti, a expune, a nara.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe