jarcă

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /'ʒar.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului jarcă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	jarcă	jărci
Articulat	jarca	jărcile
Genitiv-Dativ	jărcii	jărcilor
Vocativ	jarcă	jărcilor

1. (reg.) piele de oaie (în stare proastă); (p.ext.) oaie bătrână și slabă.

Cuvinte derivate

• jarchilă

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cârja

Referințe

• DEX '98 via DEX online