jefuitoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din jefuitor.

Pronunție

  • AFI: /ʒe.fu.i'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
jefuitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ jefuitoare jefuitoare
Articulat jefuitoarea jefuitoarele
Genitiv-Dativ jefuitoarei jefuitoarelor
Vocativ jefuitoareo jefuitoarelor
  1. persoană care săvârșește un jaf; persoană care jefuiește.


Traduceri

Referințe