jimba

română

Etimologie

Din jimb (învechit „strâmb la gură”, etimologie necunoscută).

Pronunție

• AFI: /ʒim'ba/

Verb

Conjugarea verbului jimba
Infinitiv	a jimba
Indicativ prezent pers. 1 sg.	jimbez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să jimbeze
Participiu	jimbat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) (reg.) (despre oameni) a-și strâmba gura, a se schimonosi, a rânji.
2. (v.refl.) (fig.) (despre suprafața unei ape) a se încreți; a se tulbura.

Cuvinte derivate

• jimbat
• jimbătură

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online