Sari la conținut

rânji

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din bulgară rămža „a mârâi”.

Pronunție

  • AFI: /rɨn'ʒi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) rânji
Infinitiv a (se) rânji
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) rânjesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) rânjească
Participiu rânjit
Conjugare IV
  1. (v.intranz. și refl.) (despre animale) a-și arăta amenințător dinții, a mârâi arătându-și dinții.
  2. (v.intranz. și refl.) (despre oameni) a-și arăta dinții într-o grimasă de răutate, de batjocură, de prostie etc.
  3. (v.intranz. și refl.) a râde silit, forțat, fără veselie.
  4. (v.intranz. și refl.) (rar) a-și bate joc de cineva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe