joimir

română

Etimologie

Din poloneză žołnierz.

Pronunție

• AFI: /ʒoj'mir/

Substantiv

Declinarea substantivului joimir
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	joimir	joimiri
Articulat	joimirul	joimirii
Genitiv-Dativ	joimirului	joimirilor
Vocativ	joimirule	joimirilor

1. (înv.) mercenar polonez.
2. (la pl.) corp de oaste din armatele țărilor române.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online