judeci

română

Etimologie

Din judec.

Pronunție

• AFI: /ʒu.deˈʧi/

Verb

Conjugarea verbului (se) judeci
Infinitiv	a (se) judeci
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) judecesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) judecească
Participiu	judecit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și refl.) (în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) a (se) elibera din rumânie, a (se) transforma în țăran liber.

Cuvinte derivate

• judecire

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din judeca.

Pronunție

• AFI: /ˈʒu.deʧʲ/

Verb

1. forma de persoana a II-a singular la prezent pentru judeca.
2. forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru judeca.

Referințe

• DEX '98 via DEX online