jugărit

română

Etimologie

Din jug + sufixul -ărit.

Pronunție

• AFI: /ʒu.gə'rit/

Substantiv

Declinarea substantivului jugărit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	jugărit	invariabil
Articulat	jugăritul	invariabil
Genitiv-Dativ	jugăritului	invariabil
Vocativ	jugăritule	invariabil

1. taxă care se plătea pentru un car de lemne cărate din pădure.
2. loc la ieșirea din pădure unde se plătea această taxă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online