jurisconsultă
română
Etimologie
Din latină jurisconsultus.
Pronunție
- AFI: /ʒu.ris.kon'sul.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului jurisconsultă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | jurisconsultă | jurisconsulte |
| Articulat | jurisconsulta | jurisconsultele |
| Genitiv-Dativ | jurisconsultei | jurisconsultelor |
| Vocativ | ' | ' |
- specialistă în drept care dă consultații juridice.
- juristă angajată de o instituție pentru a o susține în fața justiției.
Traduceri
Traduceri