lăcui

română

Etimologie

Din lac + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /lə.ku'i/

Verb

Conjugarea verbului lăcui
Infinitiv	a lăcui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	lăcuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să lăcuiască
Participiu	lăcuit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a aplica un strat de lac, a vopsi cu lac (suprafața unui obiect).

Cuvinte derivate

• lăcuire
• lăcuit
• lăcuitor

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aulic
• ciula

Referințe

• DEX '98 via dexonline