lăibărac

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din laibăr + sufixul -ac.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
lăibărac
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ lăibărac lăibărace
Articulat lăibăracul lăibăracele
Genitiv-Dativ lăibăracului lăibăracelor
Vocativ lăibăracule lăibăracelor
  1. (reg.) laibăr.


Traduceri

Anagrame

Referințe