lamier

franceză

(français)

Etimologie

Din lame („lamă”) + -ier.

Pronunție

• AFI: /la.mje/

Substantiv

lamier m., lamiers pl.

1. (tehn.) lucrător care prepară lamele de aur și de argint pentru țesătură

Cuvinte compuse

• lamier-rotier

Etimologie

Împrumutat din latină modernă Lamium.

Substantiv

lamier m., lamiers pl.

1. (bot.) sugel, urzică moartă

Cuvinte compuse

• lamier blanc
• lamier galéobdolon
• lamier jaune
• lamier maculé
• lamier pourpre

Vezi și

• lamiacées
• lamiales

Referințe

• Wiktionary
• Wiktionnaire