laviță
română
Variante
Etimologie
Din bulgară лавиц (lavica).
Pronunție
- AFI: /la'vi.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului laviță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | laviță | lavițe |
| Articulat | lavița | lavițele |
| Genitiv-Dativ | laviței | lavițelor |
| Vocativ | laviță | lavițelor |
- scândură lată fixată pe țăruși de-a lungul unui perete în casele țărănești, pe care se stă.
- bancă fixată afară (la poarta caselor țărănești).
- (rar) scândură pe care se șade în căruță, în sanie.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online