ședea

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină sedere.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
ședea
Infinitiv a ședea
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
șed
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să șadă
Participiu șezut
Conjugare II
  1. (v.intranz.) a se afla așezat pe ceva; a sta jos.
  2. (v.intranz.) a lua loc, a se așeza.
  3. (v.intranz.) a se opri din mers așezându-se; a poposi.
  4. (v.intranz.) (de obicei la imperativ sau în construcții negative) a avea astâmpăr, a fi liniștit.
    Șezi locului !
  5. (v.intranz.) a sta, a se găsi, a rămâne câtva timp într-un anumit loc, într-o anumită situație sau poziție; a nu se mișca din locul sau din poziția ocupată.
  6. (v.intranz.) a petrece câtva timp undeva, a nu se deplasa (dintr-un anumit loc); a se afla, a rămâne, a zăbovi (într-un anumit loc).
  7. (v.intranz.) (rar; despre obiecte) a se afla așezat sau depozitat într-un loc.
  8. (v.intranz.) a avea locuința, domiciliul undeva; a locui, a domicilia.
  9. (v.intranz.) a se afla într-o anumită situație (în raport cu ceva sau cu cineva).
  10. (v.intranz.) a nu face nimic, a nu avea nici o ocupație.
    Șade toată ziua.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A ședea (ca) pe ghimpi (sau pe foc, pe ace) = a fi nerăbdător și îngrijorat; a fi grăbit să plece
  • A ședea pe comoară = a fi foarte bogat și zgârcit
  • A ședea la masă = a lua masa, a mânca
  • A (-i) ședea cuiva ceva la inimă = a fi preocupat, stăpânit de ceva, a dori ceva foarte mult
  • A ședea pe capul cuiva = a plictisi (pe cineva) cu prezența sa sau cu prea multe insistențe
  • A ședea cu mâinile în sân (sau încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate etc) = a nu face, a nu întreprinde nimic
  • A ședea strâmb și a judeca (sau a vorbi, a grăi) drept = a discuta cu franchețe; a recunoaște adevărul
  • A (-i) ședea (cuiva) bine (sau rău, frumos, mândru) = a (nu) i se potrivi; a (nu) fi așa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat


Traduceri

Referințe