lefegiu
română
Etimologie
Din turcă ulûfeci.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului lefegiu | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | lefegiu | lefegii |
| Articulat | lefegiul | lefegiii |
| Genitiv-Dativ | lefegiului | lefegiilor |
| Vocativ | lefegiule | lefegiilor |
- nume dat mercenarilor din țările române în evul mediu.
- (pop. și fam.) salariat; funcționar.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online