legislatură

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză législature.

Pronunție

  • AFI: /le.ʤis.la'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
legislatură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ legislatură legislaturi
Articulat legislatura legislaturii
Genitiv-Dativ legislaturii legislaturilor
Vocativ ' '
  1. corp legislativ în funcțiune.
  2. perioadă legală pentru care este ales sau în care a funcționat un organ legislativ (sau organul suprem al puterii).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe