legislatură

română

Etimologie

Din franceză législature.

Pronunție

• AFI: /le.ʤis.la'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului legislatură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	legislatură	legislaturi
Articulat	legislatura	legislaturii
Genitiv-Dativ	legislaturii	legislaturilor
Vocativ	'	'

1. corp legislativ în funcțiune.
2. perioadă legală pentru care este ales sau în care a funcționat un organ legislativ (sau organul suprem al puterii).

Cuvinte derivate

Traduceri

lege legal legislativ

legislator legiuitor legislator

Traduceri

Traduceri

engleză: legislature (English) franceză: législature (français)

suedeză: lagstiftande församling (svenska)

Referințe

• DEX online