funcționa

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză fonctionner (după funcție).

Pronunție

  • AFI: /funk.ʦi.o'na/


Verb


Conjugarea verbului
funcționa
Infinitiv a funcționa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
funcționez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să funcționeze
Participiu funcționat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a-și îndeplini funcția, rolul.
    Funcționează un birou special de informații.
  2. a fi în funcție, a se afla în stare de funcționare.
    Uzina funcționează cu întreaga capacitate.
    Ceasornicul, motorul funcționează.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe