librar

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză libraire < latină librarius.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
librar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ librar librari
Articulat librarul librarii
Dativ-Genitiv librarului librarilor
Vocativ librarule librarilor
  1. proprietar al unei librării; negustor de cărți; (p.ext.) vânzător într-o librărie.
  2. (înv.) editor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe