Sari la conținut

limită silabică

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din limită + silabică.

Pronunție

  • AFI: /ˈli.mi.tə siˈla.bi.kə/


Cuvânt compus

limită silabică

  1. locul unde se termină o silabă și începe alta în fluxul vorbirii; (fon.) tăietură silabică.


Traduceri

Referințe