locă
română
Etimologie
Din franceză loque.
Pronunție
- AFI: /'lo.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului locă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | locă | invariabil |
| Articulat | loca | invariabil |
| Genitiv-Dativ | locii | invariabil |
| Vocativ | locă | invariabil |
- denumire dată unui grup de boli infecțioase ale puietului de albine, provocate de un bacil care atacă larvele în vârstă de 3-4 zile.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online