longrină

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză longrine.

Pronunție

  • AFI: /lon'gri.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
longrină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ longrină longrine
Articulat longrina longrinele
Genitiv-Dativ longrinei longrinelor
Vocativ longrină longrinelor
  1. grindă de lemn, de oțel sau de beton armat, folosită drept cofraj lateral pentru o îmbrăcăminte rutieră de beton, în cursul executării acesteia.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe