luntrișoară

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din luntre + sufixul -ișoară.

Pronunție

  • AFI: /lun.tri'ʃo̯a.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
luntrișoară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ luntrișoară luntrișoare
Articulat luntrișoara luntrișoarele
Genitiv-Dativ luntrișoarei luntrișoarelor
Vocativ luntrișoară luntrișoarelor
  1. diminutiv al lui luntre; luntricică, luntrită.


Traduceri

Referințe