Sari la conținut

lutte

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : lutté

(français)

Etimologie

Din franceză veche, care provine din latină târzie lucta < latină luctor („a se lupta”).

Înrudit cu catalană lluita, italiană lotta, occitană lucha, portugheză luta, română luptă și spaniolă lucha.

Pronunție


Substantiv

lutte f., luttes pl.

  1. (sport) lupte
    S'exercer à la lutte.
  2. (livr. și fig.) luptă, bătaie, război
    La lutte contre le capitalisme.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Etimologie

Din lutter.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru lutter.
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru lutter.
  3. forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru lutter.
  4. forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru lutter.
  5. forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent pentru lutter.

Referințe