mânzișor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din mânz + sufixul -ișor.

Pronunție

  • AFI: /mɨn.zi'ʃor/


Substantiv


Declinarea substantivului
mânzișor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mânzișor mânzișori
Articulat mânzișorul mânzișorii
Genitiv-Dativ mânzișorului mânzișorilor
Vocativ mânzișorule mânzișorilor
  1. diminutiv al lui mânz; mânzuleț, mânzuc.


Traduceri

Referințe