măgulitură

română

Etimologie

Din a măguli + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /mə.gu.li'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului măgulitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	măgulitură	măgulituri
Articulat	măgulitura	măguliturile
Genitiv-Dativ	măguliturii	măguliturilor
Vocativ	măgulitură	măguliturilor

1. lingușeală; amăgire, înșelăciune.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online