Sari la conținut

măgulitură

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a măguli + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /mə.gu.li'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
măgulitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ măgulitură măgulituri
Articulat măgulitura măguliturile
Genitiv-Dativ măguliturii măguliturilor
Vocativ măgulitură măguliturilor
  1. lingușeală; amăgire, înșelăciune.


Traduceri

Referințe