Sari la conținut

măna

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din mană.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
(se) măna
Infinitiv a (se) măna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) măneze
Participiu mănat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (despre plante și recolte) a căpăta mană; a se strica din cauza manei.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe