căpăta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină populară *capĭtāre, de la cāput („capital”).

Pronunție

  • AFI: /kə.pə'ta/


Verb


Conjugarea verbului
căpăta
Infinitiv a căpăta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
capăt
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să capete
Participiu căpătat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a obține un lucru solicitat, a primi (în dar sau de pomană).
  2. a câștiga; a agonisi; a dobândi prin...
    Căpătați 5 000 de lei de la mine dacă ...

Sinonime

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe