măritiș

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a mărita + sufixul -iș.

Pronunție

  • AFI: /mə.ri'tiʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
măritiș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ măritiș măritișuri
Articulat măritișul măritișurile
Genitiv-Dativ măritișului măritișurilor
Vocativ măritișule măritișurilor
  1. măritat.


Traduceri

Referințe