mărmurar

română

Etimologie

Din marmură + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /mər.mu'rar/

Substantiv

Declinarea substantivului mărmurar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mărmurar	mărmurari
Articulat	mărmurarul	mărmurarii
Genitiv-Dativ	mărmurarului	mărmurarilor
Vocativ	mărmurarule	mărmurarilor

1. meșter care lucrează marmura.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online