mătănăi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Confer mătanie.

Pronunție

  • AFI: /mə.tə.nə'i/


Verb


Conjugarea verbului
mătănăi
Infinitiv a mătănăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
mătănăiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să mătănăiască
Participiu mătănăit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (reg.) a face mătănii; a se înclina.
  2. (v.intranz.) a se clătina, a se bălăbăni.
  3. (v.intranz.) (fig.) a fi nehotărât; a șovăi, a ezita.


Traduceri

Anagrame

Referințe