macerație

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză macération.

Pronunție

  • AFI: /ma.ʧe'ra.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
macerație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ macerație macerații
Articulat macerația macerațiile
Genitiv-Dativ macerației macerațiilor
Vocativ macerație macerațiilor
  1. macerare; (p.ext.) proces suferit de un corp solid supus macerării.


Traduceri

Referințe