supus

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din verbul a supune.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
supus
Singular Plural
Masculin supus supuși
Feminin supusă supuse
Neutru supus supuse
  1. ascultător, plecat, smerit.
  2. umilit, servil.
  3. (înv. și reg.) așezat sub...; ascuns, pitit.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
supus
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ supus supuși
Articulat supusul supușii
Genitiv-Dativ supusului supușilor
Vocativ supusule supușilor
  1. (urmat de determinări care indică statul în discuție) persoana care aparține, prin cetățenie, unui anumit stat; persoană aflată sub o protecție specială de ordin juridic a unui stat, fără a fi cetățean cu drepturi depline.
  2. (înv.; la pl.) locuitorii unei țări care depind de o autoritate centrală.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din supune.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru supune.

Referințe