maghiar

română

Etimologie

Din maghiară magyar.

Pronunție

• AFI: /ma'gjar/

Adjectiv

Declinarea adjectivului maghiar
	Singular	Plural
Masculin	maghiar	maghiari
Feminin	maghiară	maghiare
Neutru	maghiar	maghiare

1. care aparține Ungariei sau populației ei; privitor la Ungaria sau la populația ei, originar din Ungaria; unguresc, ungar].

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului maghiar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	maghiar	maghiari
Articulat	maghiarul	maghiarii
Genitiv-Dativ	maghiarului	maghiarilor
Vocativ	maghiarule	maghiarilor

1. persoană care face parte din populația de bază a Ungariei sau este originară de acolo; ungur.

Traduceri

Traduceri