magistru

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină magister. Confer germană Magister.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
magistru
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ magistru magiștri
Articulat magistrul magiștrii
Dativ-Genitiv magistrului magiștrilor
Vocativ magistrule magiștrilor
  1. (livr.) profesor (în raport cu elevii săi); dascăl.


Traduceri

Referințe