magneton
Etimologie
Din franceză magnéton.
Pronunție
- AFI: /mag.ne'ton/
Substantiv
| Declinarea substantivului magneton | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | magneton | magnetoni |
| Articulat | magnetonul | magnetonii |
| Genitiv-Dativ | magnetonului | magnetonilor |
| Vocativ | magnetonule | magnetonilor |
- (fiz.) unitate de măsură pentru magnetizația electronului și a nucleelor atomice.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online